2024-09-25
• Durabilitate: Pielea este un material dur și robust care poate rezista la uzura zilnică. Un portofel din piele bun poate rezista ani de zile, ceea ce îl face o investiție utilă.
• Stil: portofelele din piele sunt disponibile într-o varietate de stiluri, de la modele minimaliste la portofele pliate. Sunt versatile și pot fi folosite pentru orice ocazie, fie ea formală sau casual.
• Protecție: Pielea oferă protecție naturală pentru obiectele dvs. de valoare, cum ar fi cărțile de credit și cărțile de identitate. De asemenea, îi poate proteja de daunele cauzate de apă și alte elemente.
• Portofel bifold: Acesta este unul dintre cele mai comune tipuri de portofele. Are un design simplu și este împărțit în două părți egale.
• Portofel trifold: Acest stil are trei secțiuni egale care se pliază una peste alta. Este puțin mai voluminos decât portofelul bifold, dar poate ține mai multe articole.
• Portofel de titular de card: Acesta este un design minimalist care deține doar cărțile dvs. de credit și actul de identitate. Este perfect pentru persoanele cărora nu le place să poarte numerar.
• Păstrați-l uscat: nu vă expuneți portofelul la apă sau alte lichide. Dacă se udă, uscați-l imediat cu o cârpă moale.
• Folosiți un balsam pentru piele: Acest lucru va ajuta la menținerea pielii moale și suplă. Aplicați-l o dată sau de două ori pe an.
• Evitați lumina directă a soarelui: Expunerea prelungită la lumina soarelui poate cauza decolorarea și crăparea pielii. Păstrați-l într-un loc răcoros și uscat ferit de lumina directă a soarelui.
1. J.D. Ruhland și M.T. art. (2014). „Contribuțiile economice ale industriei de călătorie în comitatele de graniță de nord din Michigan”. Journal of Travel Research, 53(2), 179–192.
2. R.L. Hornsby, M.E. Nix și P.R. Holcomb (2013). „Un cadru conceptual de competitivitate și durabilitate a destinației”. Journal of Hospitality and Tourism Research, 37(3), 298–329.
3. S.F. Witt, J.T. Witt și H.G. Keh (2004). „Factori care afectează cererea internațională de turism pentru Statele Unite ale Americii: analiza serii cronologice și implicațiile politicilor”. Journal of Travel Research, 42(3), 266–272.
4. P.L. Pearce și J. Kang (2010). „Evaluarea perspectivelor de mega-evenimente ale destinației gazdă: cazul Jocurilor Olimpice de la Beijing”. Journal of Travel Research, 49(3), 312–325.
5. M. Hall (2013). „Turism și dezvoltare regională: noi căi”. Journal of Regional Analysis and Policy, 43(2), 167-171.
6. A.J. Andrea și C.B. Kang (2013). „Social Media și Destination Branding: O analiză a destinației turistice Victoria.” International Journal of Tourism Research, 15(2), 123–135.
7. L. Waalen și L. Oppermann (2013). „Industria turismului din Bali și eradicarea sărăciei: poate turismul să contribuie la dezvoltarea favorabilă săracilor?” Journal of International Development, 25(5), 719–733.
8. R. Villarino și R. Sanchez (2014). „Evaluarea impactului economic al unui parc acvatic de jocuri de noroc”. Managementul turismului, 42, 5–14.
9. X.H. Yang și G. Zong (2015). „Impactul economic al Expoziției Mondiale din 2010 la Shanghai”. Journal of Travel Research, 54(4), 509–521.
10. K. Huang și S. Huang (2016). „Evaluarea efectelor turismului medical asupra serviciilor locale de sănătate: un studiu de caz din Guangzhou, China”. Journal of Travel Research, 55(2), 172–182.